Regimurile matrimoniale stabilesc care bunuri sunt comune și care bunuri sunt proprii fiecărui soț, după încheierea căsătoriei.
Legislația noastre prevede mai multe regimuri matrimoniale:
-regimul comunității legale de bunuri, potrivit căruia toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune în devălmășie. Este regimul matrimonial care se aplică automat tuturor persoanelor care se căsătoresc și care nu optează voluntar pentru un alt regim matrimonial. Legea prezumă că fiecare soț are 50% din aceste bunuri, dar oricare dintre ei poate dovedi ca i se cuvine o cota mai mare.
-regimul comunității convenționale acest regim are la bază o convenție matrimonială încheiată fie înainte, fie în timpul căsătoriei celor doi. Această convenție trebuie să fie semnată în fața unui notar, ca înscris autentic.
Cu ocazia semnării convenției, soții pot decide cu privire la unele aspecte cum ar fi:
-includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei,
-obligativitatea acordului ambilor soţi pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau se opune în mod abuziv, celălalt soţ poate să încheie singur actul, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă;
-regimul separației de bunuri- acest regim are la bază tot o convenție matrimonială încheiată fie înainte, fie în timpul căsătoriei celor doi. Această convenție trebuie să fie semnată în fața unui notar, ca înscris autentic. Anterior semnării convenției, notarul face un inventar al bunurilor mobile proprii ale soților care se anexează la convenția matrimonială.
Prin acest regim sunt separate atât bunurile, cât și datoriile. Aceasta inseamnă că, ceea ce se dobândește de către fiecare soț în parte este bun propriu, respectiv datorie proprie.